Dragul meu...
Mariana Eftimie Kabbout
Să numeri câte stele sclipesc pe cer mereu,
Le număr eu pe cele care nu-s …
Tot căutând lumina spre care eu m-am dus,
Căci n-am ajuns acolo, dragul meu....
Să numeri anii toţi ce scrişi ne-au fost pe frunţi,
Îi număr eu pe cei care mai vin.
Şi între noi să faci un pod din flori de crin,
Să-ncununeze ale noastre nunţi.
Dac-ai să uiţi acum, aminte-am să-ţi aduc
De la-nceput s-o iei fără regret
Purtându-ţi azi iubirea ca pe un sfânt secret
Pe care nu l-a şters al vieţii truc
Când am să-ncerc să număr săruturile tale
Vor naşte-n mine clipe care nu-s,
În timp ce tu, încătuşat, de remuşcări sedus
Vei bântui-n văzduhuri ireale.
Arată-mi dragul meu, acum, cât m-ai iubit
Căci eu rămas-am astăzi cu nimic...
Doar mări învolburate am tot închis în plic,
Temându-mă de valul răzvrătit.
Şi de va fi să uiţi, mă poţi uita cu bine,
Eu am să uit doar ceea ce n-a fost...
Voi încerca să-nvăţ ca niciodată, pe de rost,
Să număr stelele, dar... fără tine...
Cu drag,pentru voi...
